De mult timp….cred că din primăvară, o pereche de guguștiuci, un el și o ea… au poposit deasupra grădinii mele. În fiecare dimineață se așezau pe firele de electricitate ce trec chiar pe deasupra grădinii mele și mă priveau îndelung cum stăteam la masa din grădină și îmi serveam cafeaua, admirând grădina care strălucea sub razele soarelui dimineața foarte devreme. Erau atât de gingași și de drăgălași guguștiucii mei ! Îmi plăcea să mă uit la ei cum stăteau foarte apropiați și îmi dădeau o stare de bucurie văzând cum aveau grijă unul de celălalt !Într-o zi, plimbându-mă prin grădină și admirând fiecare plantă în parte am observat, că în pinul care tronează semeț fix în mijlocul grădinii apăruse o „vecină”, nu era nimeni alta decât doamna guguștiuc ce stătea mândră în cuibul făcut pe furiș de jumătatea ei, guguștiucul. Eram foarte mândră de noua mea vecină și de faptul că a ales să își împartă cu mine momentul formării unei familii, fiindcă draga de ea, stătea în cuib pe un oușor ! Timp de mai multe zile la rând, „vecina” mea a stat în cuib iar el o vechea de alături din tufa de trandafiri. Chiar și când a plouat torențial niciunul dintre ei nu și-a părăsit locul, ea stătea tot în pin pe oușor, iar el tot în tufa de trandafiri foarte aproape de ea ! Nu știu ce s-a întâmplat, dar într-o zi cuibul era gol iar oul l-am găsit spart….. poate a fost vreo pisică…dar timp de două zile cuibul a rămas gol. Cu o ultimă speranță, s-a întors în cuib doamna guguștiuc și a încercat să își ducă la capăt procesul de clocire al oului, neștiind biata de ea că acesta era spart. A continuat să stea pe ou în cuib aprox o săptămână, după care l-a părăsit…Un timp, guguștiucii mei au mai rămas împreună deasupra grădinii mele, eu îi priveam de la masa mea, iar ei mă priveau de pe firele de curent. Apoi…nu știu ce s-a întâmplat, dar nu mai vedeam decât un singur guguștiuc, celălalt era mereu plecat, rareori îi mai surprindeam împreună… Acum sunt tot în apropierea casei mele, împreună dar nu foarte apropiați, se mai așează uneori pe fire, la distanță unul de celălalt, dar cel mai des se odihnesc la soare în salcâmul dezgolit de frunze, pe ramuri diferite… Deși sunt la distanță (nu foarte mare unul de celălalt), îi mai surprind uneori cum zboară unul în direcția celuilalt, ori mai stau alături pentru câteva momente.





